Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatul nr.
126 din data de 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări
formulate de mai multe persoane fizice, cu privire la posibile fapte
aflate în competența de soluționare a instituției, în legătură cu
modalitatea de adoptare a unor acte normative, Biroul de Informare și
Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
La data de 24 februarie 2017, procurorii din cadrul
Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor
asimilate infracțiunilor de corupție au dispus:
1. Clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000,
respectiv folosire a influenței ori autorității ca persoană care
îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii
pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase
necuvenite,
2. Disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
- Favorizare a făptuitorului
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte,
Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea
Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte
de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și
sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale)
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p)
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p)
- Fals intelectual
Pentru a răspunde interesului public pe care această
cauză l-a suscitat, interes susținut atât de amploarea dezbaterilor din
spațiul public, precum și de solicitările de informare formulate de
reprezentanți ai mass media, în vederea corectei informări a opiniei
publice, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să
prezinte o serie de aspecte conținute în ordonanța de clasare întocmită
de procurori:
Dosarul s-a format, ca urmare a unei sesizări formulate de persoane fizice, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- Favorizare a făptuitorului
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte,
Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea
Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte
de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin.1
lit.b din Legea 115/1999, în legătură cu modalitățile prin care primul
ministru și ministrul justiției au promovat și susținut adoptarea prin
ordonanță de urgență, la data de 18.01.2017, a două proiecte de
ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, precum și
modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.
Sesizarea a fost completată de aceiași petenți și cu
privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr.
78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid
politic care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în
vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de
urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură
penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate
care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase
necuvenite.
Ulterior, ca urmare a efectuării unor acte procedurale
de către procurori, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză, cu
privire la infracțiunile de:
- sustragerea sau distrugerea de înscrisuri
- sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
- fals intelectual
Situația de fapt, așa cum a rezultat în urma efectuării urmăririi penale, în prezentul dosar:
La data de 16.01.2017, ministrul Justiției a avut
inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală
(CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții
Constituționale cu legislația internă. De asemenea, același ministru a
precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea
unor pedepse.
Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca
respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede
pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017.
În acest context, ministrul a prezentat personalului
de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce
conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două
Coduri.
Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau:
- Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
- Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
- Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
- Modificarea conținutului constitutiv al
infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de
influență și cumpărarea de influență;
- Modificări ale codului de procedură penală, printre
care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și
plângerea.
Urmare a solicitării ministrului, personalul de
specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin
care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit
transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare
modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este
imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act
normativ prin OUG.
În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit
proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la
grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în
serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al
prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale
prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la
modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras
atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a
Convenției de la Merida.
La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost
introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se
intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul
Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au
solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul
judiciar.
După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost
centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind
critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la
intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite
condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența.
În toată această perioadă, personalul de specialitate
din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 (șase) note prin care
exprimau critici la adresa proiectelor amintite.
Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de
27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a
proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate
de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii
Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG.
În data de 31.01.2017, în jurul orei 17.00, Ministerul
Justiției a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui
proiect de OUG pentru modificarea CP și CPP, de la cele 5 (cinci)
ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de
Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ
și Consiliul Superior al Magistraturii.
La data de 31.01.2017, era programată ședința de
Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei
proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale și privind domeniul fiscal.
Ședința de Guvern a fost programată pentru ora 19.45,
întrucât s-a așteptat redactarea și transmiterea avizului de la
Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), referitor la proiectele de
buget.
Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de
altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată inițial
pentru ședința de Guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul
General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel
al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize
necesare.
Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații.
Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului
de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.
Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior
al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost
înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a
avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare
cu privire la ședința de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au
trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru
modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanței de urgență și sub
forma proiectului de lege.
Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM,
reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al
amintitei instituții emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră
publicate în data de 18.01.2017, deși între timp apăruseră modificări
de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de
nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării
făptuitorului.
Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz
formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru
modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a
solicitat „pe loc” acest aviz.
În privința avizului Ministerului pentru Relația cu
Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind
asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de
oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat
la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând
caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și
ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul
Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și
număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la
rândul său, un act oficial.
Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de
oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest
caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia
modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea
în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis
Parlamentului României.
Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenței
proiectului de modificare a CP și CPP. Acest aviz a fost predat de
reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției.
Personalul de specialitate din cadrul Ministerului
Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora
20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției,
impedimentele rezultate din avizul MRP.
Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au
avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între
reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final,
reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel
că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data
aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la
adresa proiectului de modificare a CP și CPP.
Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost
finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat,
ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost
înregistrat cu același număr ca și primul aviz.
Este de menționat că, deși până la ora inițială
stabilită pentru începerea ședinței de guvern – 19.45, a fost
înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT
(necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi),
ședința de Guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din
cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG
pentru modificarea CP și CPP. Această amânare a ședinței de guvern a
avut loc, deși acest ultim act nu era menționat pe ordinea de zi și nici
nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședință de
Guvern a durat între 15 și 25 minute.
În timpul ședinței, după ce s-au discutat și adoptat
proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum și un
proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiției
a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care
și proiectul OUG pentru modificarea CP și CPP. Expunerea ministrului
Justiției a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost
aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de
la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat
doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu
observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017)
nu a fost atașat la dosarul de avize.
Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost
preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de
31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului
Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul
aviz de la MRP - cel cu observații și propuneri (care fusese transmis
prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02).
Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în
sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax
de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul
Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat.
De asemenea, și originalul primului aviz cel cu
observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților
Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind
identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului
Justiției.
Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză,
sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire
la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiției, cu referire
și la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiției
cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat
oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției. De
asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiției.
Astfel, în raport de aceste aspecte, s-a apreciat că
este oportună extinderea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii
următoarelor infracțiuni:
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în
raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP și
înregistrat oficial la nivelul Ministerului Justiției (pe data de 31.01,
ora 20.02), precum și de sustragerea originalului acestui prim aviz al
MRP ce a fost predat reprezentanților Ministerului Justiției;
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual,
în raport de mențiunile reprezentând atestări ale unor date nereale,
realizate pe parcursul desfășurării urmăririi penale, în cuprinsul
condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum și cu
privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele
mențiuni.
În concluzie,
1. Analizând actele aflate la dosar, se constată că nu se poate reține în prezenta cauză săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000
de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic,
care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea
adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență
prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu
scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în
felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase
necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârșirea vreunei fapte de natură penală.
Raportând prevederile care incriminează infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate în urma efectuării urmăririi penale, se constată că, nu
au rezultat date sau indicii concrete care să conducă la concluzia
săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.
În urma analizării actelor de urmărire penală aflate
la dosar, mai precis a declarațiilor martorilor audiați în cauză, a
documentelor ridicate și a celorlalte probe, nu au rezultat indicii
concrete în sensul celor sesizate în sesizarea ce a stat la baza
înregistrării prezentului dosar.
2. Având în vedere că, din analiza actelor de urmărire
penală, rezultă indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni,
respectiv:
- Favorizare a făptuitorului
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte,
Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea
Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte
de natură să aducă atingere intereselor statului( prevăzută și
sancționată de Legea 115/1999)
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri,
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
- Fals intelectual,
și întrucât aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență de Direcției Naționale Anticorupție, nefiind întrunite condițiile specifice prevăzute în Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002, cu
referire la aceste cinci infracțiuni cauza se va disjunge și se va
declina spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu