Alexandru Petrescu: Aş începe cu o serie
de amendamente aduse la Ordonanţa de Urgenţă pentru completarea
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului numărul 51, act care reglementează
investiţiile în industria de apărare. După cum foarte bine mulţi dintre
dumneavoastră cunoaşteţi, tot ceea ce înseamnă industria românească de
apărare a fost un pilon şi este un pilon important în programul de
guvernare 2016-2020. Prin acest document, prin acest act normativ se
presupune ca 60% din sumele obţinute din valorificarea activelor să
rămână la dispoziţia companiilor, având ca destinaţie prioritară
modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor de producţie pentru
apărare. Măsura priveşte operatorii economici care dispun de un plan de
restructurare sau reorganizare aprobat în condiţiile legii, având
capacităţile incluse în inventarul capacităţilor de producţie pentru
apărare şi sarcini prin planul de mobilizare. La elaborarea acestui
proiect au fost avute în vedere solicitările şi recomandările
patronatelor, organizaţiilor sindicale din cadrul operatorilor economici
care fac obiectul aplicării prevederii actului normativ. Cu alte
cuvinte, chiar dacă a existat o alocare consistentă prin actualul buget
pentru companiile din industria de apărare, acest amendament suplimentar
le pune în poziţia ca prin valorificarea unor active ce se află în
administrare să poată reinvesti acei bani în modernizare şi
tehnologizare. Din păcate, unele dintre companiile din această industrie
sunt în poziţia în care orice plus valoare obţinut fie şi prin vânzarea
activelor se duce direct la autoritatea fiscală, punându-le într-un
cerc închis, din care nu ies, neputând să investească din activele ce le
au în posesie, în modernizare şi creşterea nivelului performanţelor, în
produsele pe care le oferă. Al doilea subiect este un subiect care este
central /în/ programul de guvernare şi vorbim de înfiinţarea Fondului
Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Avem adoptat astăzi un memorandum
potrivit programului de guvernare 2017-2020, având în vedere crearea
unor noi instrumente de investiţii publice, crearea Fondului Suveran de
Investiţii fiind o măsură de stimulare economică, instrument de
finanţare în investiţii în sectoare competitive, rentabile şi
sustenabile cu efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de
capital şi surse din piaţa financiară. FSDI va reprezenta un partener
pentru investitorii instituţionali, BERD, BEI, Banca Mondială, fonduri
de investiţii sau alţi investitori privaţi. Ce facem aici de fapt?
Emulăm un model de fond suveran aflat în proprietatea integrală a
statului deja dovedit ca fiind unul de succes lucrativ şi în alte ţări
europene. Probabil din cultura generală economică cunoaşteţi activitatea
fondului suveran belgian, fondului suveran norvegian, celui francez,
poate celui polonez, unde există un profil de ţară relativ comparabil cu
cel al României. Din punctul meu de vedere, cred că este un demers care
trebuia demult demarat, dar prin acest document nu facem decât să
marcăm iniţiativa şi demararea acestui proces. În continuare, am
formalizat constituirea unor comisii interministeriale cu reprezentanţi
ai Ministerului Economiei, Ministerului de Finanţe, reprezentanţi ai
Consiliului Concurenţei, ASF-ului, au avut discuţii cu principalii
jucători din arena investiţională naţională, regională, astfel încât să
acompaniem acest proces de lansare al fondului şi cu avizul şi
asentimentul lor general. Din acest punct de vedere, astăzi este ziua în
care formalizăm demersul. De mâine, aceste comisii formal se adună,
emit raporturi, emit puncte de vedere. Următorul pas va fi un alt act
normativ care va avea central actul constitutiv, unde vom avea exact
mecanismul de funcţionare şi de structurare a fondului. Vă mulţumesc
frumos!
Reporter: Se poate o întrebare?
Alexandru Petrescu: Da, vă rog!
Reporter: Bună ziua! Mihai Peticilă, Pro
TV. Mai exact, spuneţi că există acest fond suveran, ideea de a-l crea.
Aşa cum funcţionează el în alte ţări, investiţiile de acolo se duc mai
ales în infrastructură şi în proiecte care aduc foarte multă dezvoltare
şi valoare adăugată. În România, e vorba de 200 de companii. Cine vor fi
companiile astea? Conform proiectului programului de guvernare e vorba
de 200 de companii care vor intra în acest fond şi de un buget de 45 de
miliarde de lei. Cine vor fi companiile şi pe ce anume investiţii se va
centra acest fond? Alexandru Petrescu: Aş vrea să vă dau un răspuns, dar
nu aş vrea să intru într-o zonă de speculaţii, fiindcă de abia de
astăzi începe o muncă de analiză aplicată, care va avea ca rezultat
configuraţia finală a fondului. Dar la nivel de principiu şi de
intenţie, vă pot spune. În principiu, investiţiile se vor duce în zona
investiţiilor strategice, după cum e bine prevăzut şi în programul de
guvernare. Din acest punct de vedere, va fi şi o modalitate prin care
deficitul bugetar să fie menţinut sub rata de 3%, este modelul prevăzut
şi în alte state europene. Totodată, va permite capitalizarea propriilor
companii din portofoliu şi nu vă ascund că intenţia finală este de a
aduce în listare pe Bucharest Stock Exchange, pe Bursa de Valori
Bucureşti, toate aceste companii, astfel încât să ajutăm şi bursa să
treacă de la zona de piaţă de frontieră, la piaţă emergentă. De exemplu,
în Polonia ei pleacă la nivelul următor, trec de zona de piaţă
emergentă, noi, din păcate, suntem în continuare în zona de piaţă de
frontieră, dar prin aceste listări şi altele care sunt planificate
precum Hidro şi altele, vom intra în zona de piaţă emergentă. Asta va
aduce o plus valoare pentru toate companiile listate in portofoliul
Bursei.
Reporter: Vor fi și companii private în acest fond?
Alexandru Petrescu: Nu, doar companii cu acţionariat de stat.
Reporter: Pentru zona de apărare, acea
ordonanţă care completează Ordonanţa 51/2015 va duce la vânzarea unor
active? Pentru că aceste investiţii se bazează pe vânzarea unor active.
Alexandru Petrescu: Deci, în momentul de
faţă multe din companiile din industria românească de apărare au în
administrare active valoroase. Industria, tehnologia merge spre zona de
miniaturizare, spre tehnologie. Evident că ei au foarte mult de
recuperat din acest punct de vedere şi faptul că dispun de valori
imobiliare sau de alt tip foarte mari nu-i ajută de fapt şi orice fel de
tranzacţionare a acestor valori nu face decât să ducă această sumă
obţinută din tranzacţionare direct la autoritatea fiscală, nefiind în
posibilitatea de a folosi aceşti bani pentru modernizare şi
retehnologizare.
Reporter: Inclusiv vânzare de acţiuni ale acestor societăţi?
Alexandru Petrescu: Acest punct de
vedere nu intră în ordonanţă, acest tip de abordare, deocamdată doar
vânzarea de active şi posibilitatea ca ei să folosească aceşti bani
pentru retehnologizare.
Reporter: Legat de Fondul de investiţii, că este foarte importantă această discuţie...
Alexandru Petrescu: Sigur că da.
Reporter: Cine va administra Fondul, va
fi un administrator pe modelul celui de la Fondul Proprietatea? Şi dacă
tot amintesc de Fondul Proprietatea, cu ce ar putea să vină în plus un
nou fond de investiţii faţă de Fondul Proprietatea? Va fi practic un al
doilea Fond Proprietatea.
Alexandru Petrescu: Nu, nu este un al
doilea Fond Proprietatea şi, din nou, intrăm într-o zonă unde aş putea
să vă dau răspunsuri certe pe măsură ce parcurgem toate opţiunile de
structurare ale acestui fond.
Reporter: Cine va administra Fondul?
Alexandru Petrescu: Rămâne în actul
constitutiv să găsim cea mai bună formulă. Din punctul meu de vedere,
cred că va fi un comitet director cu membri aleşi printr-o selecţie
publică, personal nu ţin ca statul sau alte instituţii de stat să-şi
nominalizeze reprezentanţi. Nu vrem să lansăm o altă sinecură, va fi
obiectiv, transparent.
Reporter: Cum puteţi să garantaţi acest lucru?
Alexandru Petrescu: Prin actul constitutiv şi prin modul de funcţionare şi structurare al Fondului.
Reporter: Ştiţi că statul, până la urmă, nu este un foarte bun administrator, tocmai de aceea vă întrebam dacă este posibil...
Alexandru Petrescu: Tocmai de aceea vă spuneam că recrutarea membrilor vă fi una publică.
Reporter: Şi la alte companii sunt recrutaţi manageri...
Alexandru Petrescu: Haideţi să ajungem
la momentul la care vom avea actul constitutiv şi următorul act normativ
şi atunci putem să dăm răspunsuri mai multe.
Reporter: Cu ce ar putea ajuta
companiile de stat înfiinţarea unui astfel de fond? De exemplu, de ce nu
se merge pe ideea ca o companie de stat profitabilă, cum este
Hidroelectrica, să îşi reinvestească profitul obţinut în mare parte în
investiţii, nu să fie virate sub formă de dividende la bugetul de stat,
cum s-a hotărât acum, în cotă de minim 90%?
Alexandru Petrescu: Vă pot da un punct
de vedere. Multe dintre companiile de stat sunt alocate diferitelor
ministere. Fiecare au nominalizaţi reprezentanţi AGA. În acest mod, sub
acest fond vom avea toate companiile alocate sub un singur
administrator, unde vom concentra toată expertiza aflată în diferite
ministere, expertiza managerială din punct de vedere al acţionarului,
astfel încât vom avea sub un singur acoperiş o singură decizie, şi
această decizie să fie luată de un comitet director alcătuit din oameni
recrutaţi public şi transparent.
Reporter: În cât timp am putea vedea un act normativ legat de înfiinţarea acestui fond?
Alexandru Petrescu: Cred că un răspuns
cert vă pot da în următoarele două săptămâni, pe măsură ce dimensionăm
volumul de activitate, dar din punctul meu de vedere nu mai târziu de
două luni.
Reporter: Va fi proiect de lege...
Alexandru Petrescu: Rămâne să stabilim exact tipul de act normativ.
Reporter: ... în dezbatere publică în 30 de zile?
Alexandru Petrescu: Tipul de act normativ rămâne să-l stabilim. Vă mulţumesc foarte mult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu